La capătul unui drum ce depăşeste 2840 km colectând apele unui impresionant bazin hidrografic a cărui suprafaţă acoperă mai mult de 8% din suprafaţa Europei, Dunărea, cel de-al doilea fluviu ca mărime al bătrânului continent construieşte la întâlnirea sa cu Marea Neagră, de mai bine de 16000 de ani, una dintre cele mai frumoase Delte din Europa şi chiar din lume, cunoscută şi ca una dintre marile zone umede ale planetei.

• Delta Dunarii este o regiune plana, cu o mica inclinare de la vest la est. In raport cu nivelul zero al Marii Negre, 20.5% din teritoriul deltei se gaseste sub acesta, cele mai mari “inaltimi” fiind pe grindurile marine (Letea – 12.4 m, Caraorman), in timp ce adancimile cele mai mari sunt pe bratele Dunarii (-39 m pe Chilia, -34 m pe Tulcea, -18 pe Sulina).
• Delta Dunarii, prin diversitatea impresionantă a habitatelor şi a formelor de viaţă pe care le găzduieşte într-un spaţiu relativ restrâns, constituie un adevărat muzeu al biodiversităţii, o bancă de gene naturală de valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal.
• Delta Dunării găzduieşte peste 1830 de specii de copaci şi plante, peste 2440 de specii de insecte, 91 de specii de moluşte, 11 specii de reptile, 10 specii de amfibieni, 320 de specii de păsări, 44 de specii de mamifere, foarte multe dintre acestea fiind declarate specii unice şi monumente ale naturii şi 133 de specii de pesti.
• Teritoriul Deltei Dunării poate fi împărţit în două subregiuni geografice: Delta propriu zisă (situată între braţele fluviului) şi complexul lagunar Razim Sinoe, aflată la sud de braţul Sfântu Gheorghe.
• La ceatalul Ismail (la Pătlăgeanca) Dunărea se desparte în braţele Chilia (la nord) şi Tulcea (la sud). Cel de al doilea se bifurca la rândul său la Ceatalul Sfântu Gheorghe în braţele Sulina şi Sfântu Gheorghe, acesta din urmă fiind cel mai sudic braţ al Dunării şi cel mai vechi dintre toate.
• Braţul Chilia, cel mai nordic, are o lungime de 104 km, transportă aproximativ 60% din apele şi aluviunile Dunării şi formează pe o bună porţiune graniţa României cu Ucraina.
• Braţul Sulina este cel mai scurt, doar 71 de km, este rectiliniu şi datorită faptului că pe ea se desfăşoara navigaţia vaselor maritime este în permanenţă dragat.
• Braţul Sfântu Gheorghe, cel mai sudic, are o lungime de 112 km şi transportă 22% din debitul Dunării. În dreptul acestui braţ începând cu secolul 19 a inceput să se formeze o deltă secundară (Insulele Sacalin) care în prezent are o lungime de 19 km.

Delta Dunării este :

• cel mai nou pământ din Europa (creşte cu 40 m de pământ în fiecare an)
• a doua deltă ca mărime din Europa (cea a Volgăi deţine primul loc)
• a treia ca importanţă ecologică din cele 300 de rezervaţii naturale din lume
• una dintre cele mai mari şi compacte zone de stuf din lume (240.000 ha)
• locul cu cea mai bogată fauna ornitologică din lume (peste 250 specii)
• locul în care se găsesc specii de păsări foarte rare şi pe cale de dispariţie, cum ar fi pelicani dalmaţieni, cormorani mici, gâşte cu pieptul roşu sau Pelecanus crispus, Pelecanus onocrateus, Egreta albă, Egreta garzeta.
• Delta Dunării a fost inclusă în anul 1990 de UNESCO în circuitul rezervaţiilor mondiale ale biosferei.
• A fost inclusă în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei, în cadrul programului “Omul şi Biosfera” – MAB UNESCO, de asemenea a fost inclusă în Lista Patrimoniului Universal Cultural şi Natural UNESCO.